martac

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din turcă mertek.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
martac
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ martac martaci
Articulat martacul martacii
Genitiv-Dativ martacului martacilor
Vocativ martacule martacilor
  1. (pop.) stâlp, bârnă, par de lemn, întrebuințat ca material de construcție.


Traduceri

Anagrame

Referințe