melițuică

română

Etimologie

Din meliță + sufixul -uică.

Pronunție

• AFI: /me.liˈʦuj.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului melițuică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	melițuică	melițuici
Articulat	melițuica	melițuicile
Genitiv-Dativ	melițuicii	melițuicilor
Vocativ	melițuică	melițuicilor

1. meliță mică cu care se face ultima operație de prelucrare a fibrelor de cânepă și de in, pentru a alege fuiorul curat.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online