metonimie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză métonymie.

Pronunție

  • AFI: /me.to.ni'mi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
metonimie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ metonimie metonimii
Articulat metonimia metonimiile
Genitiv-Dativ metonimiei metonimiilor
Vocativ ' '
  1. figură de stil care constă în înlocuirea unui termen prin altul cu care se află în raport de continuitate.


Traduceri