miloagă

română

Etimologie

Din milog.

Pronunție

• AFI: /mi'lo̯a.gə/

Substantiv

Declinarea substantivului miloagă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	miloagă	miloage
Articulat	miloaga	miloagele
Genitiv-Dativ	miloagei	miloagelor
Vocativ	miloago	miloagelor

1. persoană care se roagă de cineva cu insistență, înjosindu-se, pentru a obține ceva.
2. (reg.) persoană infirmă, schiloadă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• alogami

Referințe

• DEX '98 via DEX online