Sari la conținut

mituitor

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a mitui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /mi.tu.i'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
mituitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mituitor mituitori
Articulat mituitorul mituitorii
Genitiv-Dativ mituitorului mituitorilor
Vocativ mituitorule mituitorilor
  1. persoană care mituiește.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe