montă

română

Etimologie

Din franceză monte.

Pronunție

• AFI: /'mon.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului montă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	montă	monte
Articulat	monta	montele
Genitiv-Dativ	montei	montelor
Vocativ	montă	montelor

1. împreunare a două animale de sex opus în vederea reproducției; montare.
2. herghelie de armăsari pentru reproducere.

Cuvinte derivate

• monta

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• notam

Referințe

• DEX '98 via DEX online