motan
Sari la navigare
Sari la căutare
română
Etimologie
Origine incertă. Ar putea fi de origine autohtonă sau mai probabil din rădăcina mot- (confer motoc), poate influențat de mâțan.
Cuvântul român ar putea fi înrudit cu franceză matou („motan, cotoi”).
Pronunție
- AFI: /mo'tan/
Substantiv
Declinarea substantivului motan | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | motan | motani |
Articulat | motanul | motanii |
Genitiv-Dativ | motanului | motanilor |
Vocativ | motanule | motanilor |
- (zool.) masculul pisicii.
- Motanul e masculul pisicii.
- (fig.) epitet dat unei persoane tăcute, ascunse, ipocrite, care nu-și exteriorizează gândurile sau sentimentele.
Sinonime
- 1: (zool.) cotoi, pisoi, (pop.) mâț, pisic, (reg.) cotoc, mihoc, mârtan, mâtârlan, mâțoc, motoc, pisoc, (Ban. și Transilv.) mârtac, (prin Olt.) mârtoc
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
masculul pisicii
|
|