sentiment
Aspect
Variante
- (înv.) simtiment
Etimologie
Din franceză sentiment < latină sentimentum.
Pronunție
- AFI: /sen.ti'ment/
Substantiv
Declinarea substantivului sentiment | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | sentiment | sentimente |
Articulat | sentimentul | sentimentele |
Genitiv-Dativ | sentimentului | sentimentelor |
Vocativ | ' | ' |
- proces afectiv specific uman, care exprimă atitudinea omului față de realitate.
- Sentimente nobile.
- afecțiune.
- Sentimente de frate.
- facultatea de a simți, de a cunoaște, de a aprecia ceva.
- credință, impresie intimă.
- Avea sentimentul că l-a mai văzut undeva.
Sinonime
- 1: simțământ, (livr.) afect
- 2: afecțiune
- 3: conștiință
- 4: convingere
Antonime
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
- sentimental
- sentimentalism
- sentimentalist
- sentimentalitate
- sentimentaliza
- sentimentalizare
- sentimentalizat
Traduceri
Referințe
(català)
Etimologie
Din latină sentimentum.
Pronunție
Substantiv
sentiment m., sentiments pl.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
(English)
Etimologie
Din franceză sentiment < latină sentimentum.
Pronunție
- AFI: /ˈsɛntəmənt/
Substantiv
sentiment, pl. sentiments
Sinonime
Cuvinte derivate
(français)
Etimologie
Probabil din sentir + suf. -ment, confer latină sentimentum.
Pronunție
- AFI: /sɑ̃.ti.mɑ̃/
Substantiv
sentiment m., sentiments pl.