muncit

română

Etimologie

Din a munci.

Pronunție

• AFI: /mun'ʧit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului muncit
	Singular	Plural
Masculin	muncit	munciți
Feminin	muncită	muncite
Neutru	muncit	muncite

1. ostenit, trudit, istovit.
2. (despre terenuri agricole) lucrat, cultivat.
3. câștigat, agonisit cu multă osteneală.
4. făcut, executat cu multă trudă, cu atenție, cu migală.
5. (înv.) torturat, chinuit.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online