musaca
română
Etimologie
Din turcă musakka.
Pronunție
- AFI: /mu.sa'ka/
Substantiv
| Declinarea substantivului musaca | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | musaca | musacale |
| Articulat | musacaua | musacalele |
| Genitiv-Dativ | musacalei | musacalelor |
| Vocativ | musaca | musacalelor |
- mâncare preparată din carne tocată și felii de pătlăgele vinete, de cartofi sau de dovlecei, așezate în straturi alternative și coaptă în cuptor.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online