muză

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
muză

română

Etimologie

Din latină, italiană musa, franceză muse, neogreacă μυσα (músa), germană Muse.

Pronunție

  • AFI: /'mu.zə/


Substantiv


Declinarea substantivului
muză
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ muză muze
Articulat muza muzele
Dativ-Genitiv muzei muzelor
Vocativ muză muzelor
  1. (mitol.) fiecare dintre cele nouă divinități alegorice ocrotitoare și inspiratoare ale artelor și ale științelor; (spec.) zeiță a poeziei, care inspiră pe poeți.
  2. inspirație poetică.
  3. (livr.) poezie, literatură.


Traduceri

Anagrame

Referințe