năfrămioară

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din năframă + sufixul -ioară.

Pronunție

  • AFI: /nə.frə.mi'o̯a.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
năfrămioară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ năfrămioară năfrămioare
Articulat năfrămioara năfrămioarele
Genitiv-Dativ năfrămioarei năfrămioarelor
Vocativ năfrămioară năfrămioarelor
  1. diminutiv al lui năframă; năfrămiță, năfrămuță.


Traduceri

Referințe