nălucitor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a năluci + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /nə.lu.ʧi'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
nălucitor
Singular Plural
Masculin nălucitor nălucitori
Feminin nălucitoare nălucitoare
Neutru nălucitor nălucitoare
  1. (rar) care uimește (prin frumusețe, strălucire etc.); încântător, fermecător.


Traduceri

Anagrame

Referințe