neisprăvită
română
Etimologie
Din neisprăvit.
Pronunție
- AFI: /ne.is.prə'vi.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului neisprăvită | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | neisprăvită | neisprăvite |
| Articulat | neisprăvita | neisprăvitele |
| Genitiv-Dativ | neisprăvitei | neisprăvitelor |
| Vocativ | neisprăvito | neisprăvitelor |
- persoană care nu are nici o situație, nici un rost, care este fără căpătâi, de nimic; persoană incapabilă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online