neumă

română

Etimologie

Din franceză neume.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului neumă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	neumă	neume
Articulat	neuma	neumele
Genitiv-Dativ	neumei	neumelor
Vocativ	neumă	neumelor

1. semn de notație muzicală fără portativ, folosit în Evul Mediu în cântarea liturgică.
2. parte dintr-o frază muzicală religioasă care constă în prelungirea melodiei pe ultima silabă a unui cuvânt sau care se executa fără cuvinte, prin vocalizare.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• numea

Referințe

• DEX '98 via DEX online