norișor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din nor + sufixul -ișor.

Pronunție

  • AFI: /no.ri'ʃor/


Substantiv


Declinarea substantivului
norișor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ norișor norișori
Articulat norișorul norișorii
Genitiv-Dativ norișorului norișorilor
Vocativ norișorule norișorilor
  1. diminutiv al lui nor; noruț, noruleț, nouraș.


Traduceri

Referințe