obrăjor

română

Etimologie

Din obraz + sufixul -ior.

Pronunție

• AFI: /o.brə'ʒor/

Substantiv

Declinarea substantivului obrăjor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	obrăjor	obrăjori
Articulat	obrăjorul	obrăjorii
Genitiv-Dativ	obrăjorului	obrăjorilor
Vocativ	obrăjorule	obrăjorilor

1. diminutiv al lui obraz; obrăjel.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online