obtuzitate
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ob.tu.zi'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului obtuzitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | obtuzitate | obtuzități |
| Articulat | obtuzitatea | obtuzitățile |
| Genitiv-Dativ | obtuzității | obtuzităților |
| Vocativ | obtuzitate | obtuzităților |
- lipsă de înțelegere sau de pătrundere, îngustime de vederi, mărginire spirituală; prostie, tâmpenie, obtuziune.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online