ocărâtor

română

Etimologie

Din a ocărî + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /o.kə.rɨ'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului ocărâtor
	Singular	Plural
Masculin	ocărâtor	ocărâtori
Feminin	ocărâtoare	ocărâtoare
Neutru	ocărâtor	ocărâtoare

1. (înv.) care jignește, insultă, ofensează.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online