odeur

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare
Variante de scriere Vezi și : Odeur

franceză

(français)

Etimologie

Din latină odor, odōrem („miros, odor, mireasmă”).

Înrudit cu catalană olor, italiană odore, occitană odor, olor, portugheză odor, română odor, odoare, urdoare și spaniolă olor.

Pronunție


Substantiv

odeur f., odeurs pl.

  1. miros, odor, mireasmă
    Cela a une bonne odeur.
  2. (rar) parfum
  3. (la pl.) parfumuri, mirosuri plăcute

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

Referințe





neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Împrumutat din franceză odeur < latină odor, odōrem („miros, odor, mireasmă”).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
odeur
m. Singular Plural
Substantiv odeur odeurs
Diminutiv odeurtje odeurtjes
  1. (livr.) miros, odor, mireasmă
  2. (p.ext.) parfum

Sinonime

Referințe