Sari la conținut

odor

De la Wikționar, dicționarul liber

Variante

Etimologie

Din sârbocroată odorpradă”.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
odor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ odor odoare
Articulat odorul odoarele
Genitiv-Dativ odorului odoarelor
Vocativ odorule odoarelor
  1. obiect lucrat dintr-un metal prețios (împodobit cu pietre scumpe); obiect de (mare) preț; giuvaier. (La pl.) veșminte scumpe și alte obiecte prețioase folosite la serviciile religioase.
  2. (fig.) ființă iubită, prețuită; (spec.) copil.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din latină odor, italiană odore, franceză odeur.

Substantiv


Declinarea substantivului
odor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ odor odoruri
Articulat odorul odorurile
Genitiv-Dativ odorului odorurilor
Vocativ odorule odorurilor
  1. (înv.) miros, mireasmă, parfum.


Traduceri

Referințe