Sari la conținut

ogrinji

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din sârbocroată ogrizine.

Pronunție

  • AFI: /oˈgrinʒʲ/


Substantiv


Declinarea substantivului
invariabil
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ invariabil ogrinji
Articulat invariabil ogrinjii
Genitiv-Dativ invariabil ogrinjilor
Vocativ invariabil ogrinjilor
  1. resturi de paie, de fân etc. nemâncate de vite; cotoare, tulpini ale plantelor de nutreț.


Traduceri

Referințe