Sari la conținut

omeni

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din om.

Pronunție

  • AFI: /o.meˈni/


Verb


Conjugarea verbului
omeni
Infinitiv a omeni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
omenesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să omenească
Participiu omenit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (pop.) a primi pe cineva în mod ospitalier; a ospăta, a cinsti.
  2. (v.refl.) a se ospăta.
  3. (v.tranz.) a cinsti, a onora, a slăvi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe