omor

română

Etimologie

Derivat regresiv din verbul a omorî.

Pronunție

• AFI: /oˈmor/

Substantiv

Declinarea substantivului omor
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	omor	omoruri
Articulat	omorul	omorurile
Genitiv-Dativ	omorului	omorurilor
Vocativ	omorule	omorurilor

1. faptul de a omorî; luarea vieții cuiva; crimă, omucidere, asasinat.
2. (jur.) infracțiune care constă în uciderea unei persoane.
3. măcel.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din omorî.

Pronunție

• AFI: /oˈmor/

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru omorî.
2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru omorî.

Referințe

• DEX '98 via DEX online