oneros

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză onéreux < latină onerosus.

Pronunție

  • AFI: /o.ne'ros/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
oneros
Singular Plural
Masculin oneros oneroși
Feminin oneroasă oneroase
Neutru oneros oneroase
  1. (despre contracte, convenții etc.) care impune cuiva sarcini; (p.ext.) împovărător, apăsător; necinstit.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe