opreală

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din a opri + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /o'pre̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
opreală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ opreală opreli
Articulat opreala oprelile
Genitiv-Dativ oprelii oprelilor
Vocativ opreală oprelilor
  1. (înv. și pop.) faptul de a (se) opri; oprire, opreliște, piedică, obstacol.
  2. (concr.) proptea, frână, piedică.
  3. arest, închisoare.
  4. arestare, detențiune.

Expresii

  • A scoate (pe cineva) din oprele = a face (pe cineva) să-și piardă cumpătul, să se tulbure


Traduceri

Referințe