arest

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din germană Arrest, italiană arresto.

Pronunție

  • AFI: /a'rest/


Substantiv


Declinarea substantivului
arest
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ arest aresturi
Articulat arestul aresturile
Dativ-Genitiv arestului aresturilor
Vocativ arestule aresturilor
  1. deținere sub pază legală a unei persoane.
  2. loc unde sunt ținuți cei arestați.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe