arest

română

Etimologie

Din germană Arrest, italiană arresto.

Pronunție

• AFI: /a'rest/

Substantiv

Declinarea substantivului arest
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	arest	aresturi
Articulat	arestul	aresturile
Genitiv-Dativ	arestului	aresturilor
Vocativ	arestule	aresturilor

1. deținere sub pază legală a unei persoane.
2. loc unde sunt ținuți cei arestați.

Cuvinte derivate

• aresta

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• astre

Referințe

• DEX '98 via DEX online