frână
Etimologie
Din franceză frein (după frâne, pluralul lui frâu).
Pronunție
- AFI: /ˈfrɨ.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului frână | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | frână | frâne |
| Articulat | frâna | frânele |
| Genitiv-Dativ | frânei | frânelor |
| Vocativ | frână | frânelor |
- dispozitiv folosit pentru încetinirea vitezei sau pentru oprirea mișcării unui vehicul.
- (fig.) ceea ce ține în loc cursul sau dezvoltarea unui proces în desfășurare, a unei acțiuni, a unui sentiment etc.; piedică, obstacol.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online