orgona

De la Wikționar, dicționarul liber

maghiară

(magyar)

Etimologie

Din latină medie organa, forma de plural pentru organum („instrument”) < greacă antică ὄργανον (órganon, „instrument”).

Pronunție

  • AFI: /'orɡonɒ/


Substantiv

orgona, pl. orgonák

  1. (muz.) orgă

Etimologie

De origine incertă. Numele arbustului ar putea veni din cuvântul identic orgona („orgă”), deoarece tulpina arbustului se poate folosi pentru a face țevi și fluiere.

Confer și numele latin Syringa, care provine din greacă antică σῦριγξ (sûrinks, „fluierul ciobanului”).

Substantiv

orgona, pl. orgonák

  1. (bot.) liliac

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe