liliac
Sari la navigare
Sari la căutare
română
Etimologie
- Probabil din turcă leylek („barză”).
- Din turcă leylâk, care provine din arabă ليلك (līlak) < persană نیلک (nilak) < نیل (nil, „albastru-închis”).
Pronunție
- AFI: /li.li'ak/
Substantiv
Declinarea substantivului liliac | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | liliac | lilieci |
Articulat | liliacul | liliecii |
Genitiv-Dativ | liliacului | liliecilor |
Vocativ | liliacule | liliecilor |
- (zool.) (Chiroptera) animal mamifer insectivor, asemănător cu șoarecele, cu aripi adaptate la zbor, formate dintr-o membrană care leagă degetele membrelor anterioare cu cele posterioare și cu coada, și care trăiește prin locuri întunecoase, de unde iese numai noaptea.
- (bot.) (Syringa vulgaris) arbust înalt cu frunze ovale, cu flori plăcut mirositoare, albe sau colorate în diferite nuanțe de violet sau albastru-violet, crescute în formă de buchete, cultivat ca plantă ornamentală; (p.ext.) floarea acestui arbust.
Sinonime
- 1: (zool.) (reg.) șoarece
- 2: (bot.) (înv. și reg.) scumpie, (reg.) boroștean, (Ban.) iorgovan, (Transilv. și Maram.) mălin, (Transilv.) scrinte
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
mamifer
arbust
|
|