păgubaș

română

Din pagubă + sufixul -aș.

Declinarea substantivului păgubaș
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	păgubaș	păgubași
Articulat	păgubașul	păgubașii
Genitiv-Dativ	păgubașului	păgubașilor
Vocativ	păgubașule	păgubașilor

(loc.vb.) A lăsa (pe cineva) păgubaș = a provoca (cuiva) o pierdere; a păgubi.
A fi (sau a rămâne) păgubaș = a pierde ceva, a fi (sau a rămâne) în pagubă; a păgubi.

A se lăsa păgubaș (de cineva sau de ceva) = a renunța (la cineva sau la ceva)