pălărier

română

Etimologie

Din pălărie + sufixul -er.

Pronunție

• AFI: /pə.lə.riˈer/

Substantiv

Declinarea substantivului pălărier
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pălărier	pălărieri
Articulat	pălărierul	pălărierii
Genitiv-Dativ	pălărierului	pălărierilor
Vocativ	pălărierule	pălărierilor

1. persoană care confecționează, repară, curăță sau vinde pălării.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online