pălărier

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din pălărie + sufixul -er.

Pronunție

  • AFI: /pə.lə.ri'er/


Substantiv


Declinarea substantivului
pălărier
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pălărier pălărieri
Articulat pălărierul pălărierii
Genitiv-Dativ pălărierului pălărierilor
Vocativ pălărierule pălărierilor
  1. persoană care confecționează, repară, curăță sau vinde pălării.


Traduceri

Referințe