păunar

română

Etimologie

Din păun + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /pə.uˈnar/

Substantiv

Declinarea substantivului păunar
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	păunar	păunare
Articulat	păunarul	păunarele
Genitiv-Dativ	păunarului	păunarelor
Vocativ	păunarule	păunarelor

1. (rar) loc unde se cresc sau se țin păuni.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• răpună

Referințe

• DEX '98 via DEX online