pașaportar

română

Etimologie

Din pașaport + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /pa.ʃa.por'tar/

Substantiv

Declinarea substantivului pașaportar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pașaportar	pașaportari
Articulat	pașaportarul	pașaportarii
Genitiv-Dativ	pașaportarului	pașaportarilor
Vocativ	pașaportarule	pașaportarilor

1. (rar) persoană care aparține ca cetățenie altei țări decât cea în care se află stabilit (temporar) și care stă în tara respectivă cu pașaport.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online