paceaură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din turcă paçavra, neogreacă πατσαβυρα (patsavúra).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
paceaură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ paceaură paceaure
Articulat paceaura paceaurele
Genitiv-Dativ paceaurei paceaurelor
Vocativ paceaură paceaurelor
  1. cârpă (de șters praful, de spălat vasele, podelele etc.).
  2. (fam.) epitet depreciativ dat unei femei ușuratice, proaste, urâte, murdare, rele etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe