paceaură

română

Variante

• paceavură

Etimologie

Din turcă paçavra, neogreacă πατσαβυρα (patsavúra).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului paceaură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	paceaură	paceaure
Articulat	paceaura	paceaurele
Genitiv-Dativ	paceaurei	paceaurelor
Vocativ	paceaură	paceaurelor

1. cârpă (de șters praful, de spălat vasele, podelele etc.).
2. (fam.) epitet depreciativ dat unei femei ușuratice, proaste, urâte, murdare, rele etc.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• apucarea

Referințe

• DEX '98 via DEX online