praf

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
praf

română

Variante

Etimologie

Din slavă (veche) prachŭ.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
praf
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ praf prafuri
Articulat praful prafurile
Dativ-Genitiv prafului prafurilor
Vocativ prafule prafurilor
  1. material format din particule solide foarte fine, provenite din fărâmițarea naturală a scoarței terestre, a unor corpuri solide, din unele procese biologice ale viețuitoarelor etc.; pulbere, colb.
  2. (de obicei urmat de determinări) nume dat diferitelor materiale solide reduse la starea de particule foarte fine și care sunt folosite în diferite scopuri.
  3. (spec.) substanță toxică sau medicamentoasă în formă de pulbere; (pop.) doză dintr-un astfel de medicament.
  4. (pop.) polen.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • A face (pe cineva sau ceva) praf = a) a sfărâma în bucăți; a distruge; b) (cu privire la bunuri materiale) a irosi, a cheltui fără rost; c) (fam.) a învinge pe cineva într-o discuție în contradictoriu, a-i anula argumentele; a impresiona profund (prin cele ce spune sau face); a epata
  • A (se) face praf și pulbere sau a (se) preface în praf = a (se) distruge complet, a nu mai rămâne nimic
  • A se alege praful sau nu se alege nici praful, a nu rămâne nici praf = a fi complet distrus, nimicit; a fi ucis
  • A arunca (cu) praf în ochii cuiva = a încerca să înșele pe cineva, dându-i iluzia că lucrurile sunt altfel decât sunt în realitate, a induce în eroare
  • A se face praf pentru cineva = a-i purta cuiva o mare grijă, a face tot posibilul pentru cineva
  • Praful de pe tobă = nimic


Traduceri

Referințe