palcă

română

Etimologie

Din rusă палка (palka).

Pronunție

• AFI: /'pal.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului palcă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	palcă	palce
Articulat	palca	palcele
Genitiv-Dativ	palcei	palcelor
Vocativ	palcă	palcelor

1. (reg.) vargă, nuia.
2. lovitură dată cu varga.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• clapa
• calpa
• placa

Referințe

• DEX '98 via DEX online