pandoră

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză pandore.

Pronunție

  • AFI: /pan'do.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
pandoră
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pandoră pandore
Articulat pandora pandorele
Genitiv-Dativ pandorei pandorelor
Vocativ pandoră pandorelor
  1. instrument muzical cu coarde, asemănător cu lăuta, folosit în sec. xVI-XVII.


Traduceri

Anagrame

Referințe