parcela

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : parcelă

română

Etimologie

Din franceză parceller.

Pronunție

  • AFI: /par.ʧeˈla/


Verb


Conjugarea verbului
parcela
Infinitiv a parcela
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
parcelez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să parceleze
Participiu parcelat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a împărți un teren, o pădure etc. în parcele.
    A parcela un teren.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din parcelă.

Pronunție

  • AFI: /parˈʧe.la/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru parcelă.

Referințe





cehă

(čeština)

Etimologie

Probabil din franceză parcelle.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

parcela f., parcely pl.

  1. parcelă

Sinonime

Cuvinte derivate





galiciană

(galego)

Etimologie

Din franceză parcelle.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

parcela f.

  1. parcelă





portugheză

(português)

Etimologie

Din franceză parcelle.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

parcela f., parcelas pl.

  1. parcelă

Cuvinte derivate





spaniolă

(español)

Etimologie

Din franceză parcelle.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

parcela f., parcelas pl.

  1. parcelă