perfecționism
română
Etimologie
Din franceză perfectionnisme.
Pronunție
- AFI: /per.fek.ʦi.o'nism/
Substantiv
| Declinarea substantivului perfecționism | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | perfecționism | invariabil |
| Articulat | perfecționismul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | perfecționismului | invariabil |
| Vocativ | perfecționismule | invariabil |
- tendință de a atinge perfecțiunea.
- (med.) tendință maladivă spre perfecțiune, care, ignorând, eliminând realizările parțiale, frânează orice realizare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online