frâna

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză freiner (după frână, înfrâna).

Pronunție

  • AFI: /frɨ'na/


Verb


Conjugarea verbului
frâna
Infinitiv a frâna
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
frânez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să frâneze
Participiu frânat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a încetini sau a opri mersul unui vehicul cu ajutorul frânei.
    A frânat mașina.
  2. (fig.) a ține în loc, a împiedica, a opri dezvoltarea, cursul sau manifestarea unei acțiuni, a unui proces, a unui sentiment.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe