persecuta

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză persécuter.

Pronunție

  • AFI: /per.se.ku'ta/


Verb


Conjugarea verbului
persecuta
Infinitiv a persecuta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
persecut
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să persecute
Participiu persecutat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a urmări pe cineva cu perseverență în toate acțiunile sale cu scopul de a-i pricinui un rău; a prigoni, a asupri, a urgisi, a oropsi; (cu sens atenuat) a provoca necazuri, neajunsuri; a nedreptăți.
  2. (v.tranz.) a urmări cu perseverență, a nu slăbi, a obseda.
    Ideea mă persecută.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe