respecta

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză respecter.

Pronunție

  • AFI: /res.pek'ta/


Verb


Conjugarea verbului
(se) respecta
Infinitiv a (se) respecta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) respect
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) respecte
Participiu respectat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a simți și a manifesta respect față de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima.
    (refl. recipr.) Se respectă unul pe altul.
  2. a acorda atenția cuvenită, a ține seamă de..., a nu neglija.
  3. (v.refl.) a-și păstra demnitatea.
    Și-a respectat învoiala.
  4. a nu păgubi, a cruța.
  5. a nu se abate de la un contract, de la o lege, de la un angajament etc.
    A respectat prescripțiile medicului.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe