persecutor

română

Etimologie

Din franceză persécuteur.

Pronunție

• AFI: /per.se.ku'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului persecutor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	persecutor	persecutori
Articulat	persecutorul	persecutorii
Genitiv-Dativ	persecutorului	persecutorilor
Vocativ	persecutorule	persecutorilor

1. (adesea adjectival) persoană care persecută; prigonitor, asupritor.

Cuvinte derivate

• persecutoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online