De la Wikționar, dicționarul liber
(français)
Etimologie
Forma philologe a fost atestată în 1534; din latină philologus < greacă antică φιλόλογος (philólogos, „cel care iubește cuvinte; savant erudit”).
Pronunție
Substantiv
philologue m.f., philologues pl.
- (filol.) filolog, filologă
Cuvinte compuse
Referințe