iubi
Sari la navigare
Sari la căutare
română
Etimologie
Din slavă ljubiti. Înrudit cu germană lieben.
Pronunție
- AFI: /juˈbi/
Verb
Conjugarea verbului (se) iubi | |
Infinitiv | a (se) iubi |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) iubesc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) iubească |
Participiu | iubit |
Conjugare | IV |
- (v.tranz. și refl. recipr.) a fi îndrăgostit, a simți o mare afecțiune pentru o persoană.
- (v.refl. recipr.) a avea relații sexuale cu o persoană.
- (v.tranz. și refl. recipr.) a ține extrem de mult la cineva sau la ceva.
- Te iubesc.
- (v.tranz.) a-i plăcea să...
Sinonime
Antonime
- (se) urî
Cuvinte derivate
Traduceri
a simți o mare afecțiune pentru o persoană
|
|
Etimologie
Din iubi.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru iubi.