iubi

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din slavă ljubiti.

Înrudit cu germană lieben.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
(se) iubi
Infinitiv a (se) iubi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) iubesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) iubească
Participiu iubit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl. recipr.) a fi îndrăgostit, a simți o mare afecțiune pentru o persoană.
  2. (v.refl. recipr.) a avea relații sexuale cu o persoană.
  3. (v.tranz. și refl. recipr.) a ține extrem de mult la cineva sau la ceva.
    Te iubesc.
  4. (v.tranz.) a-i plăcea să...

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe