piperniță
română
Etimologie
Din bulgară пипeрница (pipernița).
Pronunție
- AFI: /pi'per.ni.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului piperniță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | piperniță | pipernițe |
| Articulat | pipernița | pipernițele |
| Genitiv-Dativ | piperniței | pipernițelor |
| Vocativ | piperniță | pipernițelor |
- (rar) vas ori cutie mică în care se ține piperul.
- piuliță (de lemn) sau râșniță mică în care se pisează piperul (sau ardeiul).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online