pirogravor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză pyrograveur.

Pronunție

  • AFI: /pi.ro.gra'vor/


Substantiv


Declinarea substantivului
pirogravor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pirogravor pirogravori
Articulat pirogravorul pirogravorii
Genitiv-Dativ pirogravorului pirogravorilor
Vocativ pirogravorule pirogravorilor
  1. persoană care execută lucrări de pirogravură; specialist în pirogravură.


Traduceri

Referințe