planarie
română
Etimologie
Din franceză planaire.
Pronunție
- AFI: /pla'na.ri.e/
Substantiv
Declinarea substantivului planarie | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | planarie | planarii |
Articulat | planaria | planariile |
Genitiv-Dativ | planariei | planariilor |
Vocativ | planarie | planariilor |
- gen de vierme platelmint, cu corpul oval-alungit, lung de 1–2 cm, și cu mare putere de regenerare, care trăiește mai ales în râuri de munte și de deal (Planaria).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online