plastografă

română

Etimologie

Din plastograf.

Pronunție

• AFI: /plas.to'gra.fə/

Substantiv

Declinarea substantivului plastografă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	plastografă	plastografe
Articulat	plastografa	plastografele
Genitiv-Dativ	plastografei	plastografelor
Vocativ	plastografo	plastografelor

1. persoană care falsifică documente sau semnături pe documente, dându-le drept autentice; persoană care plastografiază.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online