plastografă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din plastograf.

Pronunție

  • AFI: /plas.to'gra.fə/


Substantiv


Declinarea substantivului
plastografă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ plastografă plastografe
Articulat plastografa plastografele
Genitiv-Dativ plastografei plastografelor
Vocativ plastografo plastografelor
  1. persoană care falsifică documente sau semnături pe documente, dându-le drept autentice; persoană care plastografiază.


Traduceri

Referințe